I Bog te veselit!

Da,e vremea colindelor.
Pentru cei care îşi iau în serios rolul de colindători:





Mariana Anghel &Anghelos - Slobozi-ne Gazda-n casa
Aici pentru a descărca







 
Mariana Anghel & Anghelos - D'asta-i sara
Aici pentru descărcare.



Şi,mai pe seară:
Vecernia şi Utrenia Naşterii Domnului(Grupul Nectarie Protoslatul)

Tracklist:
1.Troparul Naşterii
2.Stihira ceasul I
3.Doamne strigat-am, Stihiri, Slava,
4.Stihiri la stihoavnă
5.Stihira ceasul III
6.Stihiri la sedelne
7.Cintarile I, IX
8.Lumininda
9.Laude,Stihiri
10.Slava ceasul 9
11.In orasul Vitleem
12.Trei crai
13.Irmos calofonic,Cratima
14.Robii Domnului
                descărcare

Ia aminte şi vezi cum dintru început Părinţii,Patriarhii,Prorocii,Apostolii şi Mucenicii,trecând prin această cale a necazurilor şi a ispitelor au putut să placă lui Dumnezeu răbdând vitejeşte toată ispita şi necazurile;şi se bucurau în strâmtorări pentru aşteptata nădejde a răsplătirii,precum zice Scriptura: "Fiule,dacă te apropii a sluji Domnului,găteşte-ţi sufletul tău la ispită.Îndreptează-ţi inima ta şi rabdă"(Isus Sirah 2,1).Şi iarăşi,Apostolul zice:"Iar dacă fără de cercare sunteţi căreia s-au făcut părtaşi toţi,apoi fii din desfrânare sunteţi şi nu adevăraţi"(Evrei 12,8).Şi în alt loc:"Cele aduse asupra ta toate ca pe nişte bune primeşte-le,fiindcă fără Dumnezeu nimica nu se face".Şi Domnul zice:"Fericiţi veţi fi când vă vor ocărî pe voi şi vă vor prigoni,şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră,minţind pentru Mine.Bucuraţi-vă şi vă veseliţi,că plata voastră multă este în ceruri."Şi aceasta:"Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate că a acelora este Împărăţia Cerurilor."Prigoniţi,adică ori la vedere, de oameni,ori pe ascuns,de duhuri viclene.Că împotriva sufletului care îl iubeşte pe Dumnezeu se nevoiesc şi îl aruncă în necazuri de multe feluri,ca să-l împiedice pe el să sporească în viaţa duhovnicească,ca să-l încerce dacă Îl iubeşte cu adevărat pe Dumnezeu,când rabdă tot necazul şi se ţine de nădejde până la sfârşit,aşteptând izbăvirea.

Cel ce voieşte să fie bineplăcut Domnului şi să se facă moştenitor al lui Dumnezeu prin credinţă,ca să se numească şi el un fiu al lui Dumnezeu,născându-se din Duhul Sfânt,apucându-se de îndelunga-răbdare şi de îngăduire,este dator mai înainte de toate să sufere vitejeşte necazurile,strâmtorările şi nevoile care îl întâmpină,ori defăimări şi ocări de la oameni,ori nevăzute necazuri de multe feluri,care se aduc asupra sufletului de duhuri viclene,spre a-l împiedica pe el de a spori în viaţa duhovnicească,şi care voiesc să îl aducă în moleşire,împuţinare şi nerăbdare.
După purtarea de grijă a lui Dumnezeu,Cel ce îngăduie ca fiecare suflet să fie încercat cu multe feluri de necazuri,ca să se arate cei care Îl iubesc din tot sufletul,dacă vor răbda vitejeşte toate cele aduse asupra lor de vicleanul şi nu se vor depărta de nădejdea în Dumnezeu,ci vor aştepta totdeauna cu multă răbdare şi credinţă izbăvirea prin dar;prin aceea vor putea scăpa de toată ispita şi aşa,dobândind făgăduinţa,se vor face vrednici de Împărăţia Cerurilor.

Deci sufletul este dator să urmeze cuvântul Domnului,luând crucea sa în fiecare zi(Marcu 10,21),fiind gata a răbda pentru Hristos tot necazul şi toată ispita,arătată sau ascunsă,şi să se atârne de Domnul totdeauna cu nădejdea că este în stăpânirea Lui să se îngrijească a-l slobozi pe suflet,izbăvindu-l de toată ispita şi necazul.Iar dacă nu se va îmbărbăta şi nu va suferi cu vitejie,răbdând toată ispita şi necazul,ci,ca şi cum nu se va izbăvi,se va scârbi,se va necăji,se va îngreuia,se va strâmtora şi se va împuţina în nevoinţă sau se va deznădăjdui,lucrul acesta este meşteşug al răutăţii înseşi.Căci răutatea aruncă şi leagă pe suflet în lenevire,împuţinare şi deznădejde,neaşteptând mila Domnului întru credinţă neîndoielnică,fiindcă nu s-a făcut următor tuturor sfinţilor,nici nu a umblat pe căile Domnului.

Nu mă pricep la fotografie.
Însă acest "dudui" spaniol,pe numele lui Eugenio Recuenco,în mod sigur se[pricepe].
Azi e timpul pentru unul din portofoliile mele preferate.Un "basm fotografic" i-aş zice eu,în care se regăsesc mai multe poveşti transformate,dar uşor de recunoscut.

Dacă în ziua de azi melodia "Leliţă Săftiţă" a ajuns aproape un "hit" între iubitorii muzicii lui Anton Pann-atât compozitorul cât şi formaţia vocal-instrumentală-îmi imaginez ce "ravagii" făcea pe vremea autorului ei(mărturisesc că pentru mine,e una dintre cele mai frumoase bucăţi de muzică de la noi).


Anton Pann - Lelita Saftita

Şi ca orice şlagăr,versurile sale trebuie să se găsească pe internet.Cum acestea nu apar ca rezultat în urma niciunei căutări,m-am gândit că azi e timpul pentru o "premieră"-versurile melodiei Leliţă Săftiţă:

-Leliţă Săftiţă!
-Auz,neiculiţă!
-Dar,dacă auzi,
De ce nu răspunzi?
Că e mult d'aseară
De când şed pe-afară,
Poarta-nconjurând
Şi tot aşteptând.

Vremea vremuieşte,
Cămaşa-mi răceşte
Luna s-a ascuns,
Ploaia m-a ajuns.
Streşioara-mi pică
Jubeluşa-mi strică
Nu mi-i de jubea
Ca de fremenea.
Că întâiaş' dată
Azi e îmbrăcată
Şi,de nu mă crezi
Deschide ş-o vezi!
-Du-te,du-te,neică
Du-te de te culcă!
Nu mai sta în drum,
Că nu poci acum.

Nu-ţi mai pierde somnul
Că mi-a venit omul!
Nu mă mai 'nlesnesc
Nici ca să-ţi vorbesc,
Du-te că e noapte,
Să n-auză şoapte,
Că e vai de noi,
De noi amândoi.

(parcă mi-aduc aminte de-o "Ană,zorile se varsă"... inversată şi într-o manieră mult mai veselă)

şi aici o variantă a aceleiaşi Leliţe,dar în interpretarea lui Alexandru Mica:

Irfan-Hagia Sophia

Catedrala Sfânta Sophia din Constantinopol a rămas aproape încă pe de-a întregul păstrată sub aspectul ei din secolul al VI-lea.După mărturia unui cronicar,Iustinian ar fi dorit "o biserică aşa cum nu a mai fost niciodată de la Adam încoace şi cum nu va mai fi nicicând de-acum înainte."
Lucrările au început în 23 februarie 532.Planurile Sfintei Înţelepciuni au fost întocmite de doi arhitecţi,Anthemius din Tralles(în Caria,actualul oraş Aydin)şi Isidor din Milet,ambii originari din Anatolia unde,de veacuri, se practicase construirea cupolelor şi de unde au fost recrutaţi şi lucrătorii isaurieni.Construcţia a durat ceva mai mult de 5 ani.În ziua târnosirii,27 decembrie 537,când Iustinian ajuns la poarta cea mare care punea nartexul în comunicare cu naosul,şi a văzut monumentul terminat,uitând riguroasa ethichetă imperială, a alergat până la amvon şi a strigat:"Slăvit fie Dumnezeu care m-a socotit vrednic de a înfăptui o asemena operă.Te-am învins,o,Solomon!".

sursa
P.S: Formaţiei Irfan o să-i dedic un post mai încolo(probabil mai aproape de data când vor veni în România:17 aprilie,anul viitor)

Rusalka(sau Zâna Apelor)

Un superb desen animat realizat de Alexander Petrov.



Sau în viziunea lui Puşkin:

În stejărişul cel sălbatic
Călugărul s-a afundat,
Trăind tot trist şi singuratic,
În posturi, rugă şi oftat.
Cu o lopată preasmerită
El şi-a săpat al său mormânt
Şi pentru moartea-i multdorită
Se tot ruga la orice sfânt.

Dar, într-o vară, când în pragul
Colibei sale se ruga,
Văzu aiurea cum dubravul*
Încet-încet se-nnegura;
Văzu cum ceaţa peste lacuri
Se aşternea, iar luna-n nori
Aluneca încet pe lacuri,
Parcă-nroşită de fiori.

Privi la apă plin de groază,
Înfiorat până-n rărunchi...
Valuri pe lac se înspumează
Şi se opresc pe-ai săi genunchi...
Deodată... ca a nopţii umbră,
Din ape iese o femeie,
Ce lin pe maluri se adumbră,
Albă, ca neaua ce scânteie.

Ea pe călugăr îl priveşte
Şi-şi piaptănă umedul păr,
Monahu-atunci se-ngălbeneşte:
Era frumoasă-ntr-adevăr.
Din cap făcând semn de-aprobare,
Cu mâna îl cheamă duios...
Dar, ca şi steaua căzătoare,
Piere sub valul somnoros.

El noaptea n-a putut să doarmă
Şi ziua nu s-a mai rugat;
Părea că realul se sfarmă
Şi-apare chipul fermecat.
Luna pe cer pleca hoinară,
Stejarii se înnegurau,
Doar chipul drag, a doua oară,
Stătea pe valuri ce fierbeau.

Privind, îi tot faci semn cu capul,
Săruturi îi trimiţi în glumă;
Râzând, te joci acum cu valul,
Plângând, stropeşti cu a lui spumă.
Chemându-l dulce, gingaş gemi:
"Monah, monah, hai, vino, vino!..."
Dar mult n-aveai să îl mai chemi,
Căci valul te-a-nghiţit, divino!

A treia zi, bătrânul schimnic
Stătea pe malul fermecat
Şi aştepta chipul angelic.
Stejarii iar s-au negurat.
Când zorii noaptea au gonit-o,
De urma lui nu au mai dat;
Doar barba sură i-au găsit-o
Plutind pe valul înspumat.

*stejăriş (licenţă poetică după rus. "dubrava")

Şi "Cântecul Lunii" al lui Antonin Dvorak

Uite că se poate!Se pare că toate eforturile depuse nu au fost în zadar şi Cetatea Făgăraşului a trecut de prima etapă a Campaniei TVR "Restaurare".Ţin să mulţumesc şi pe acestă cale tuturor celor care au votat pentru ea(făgărăşeni şi "non-făgărăşeni").

De acum urmează partea cea mai dificilă:o campanie mult mai..."agresivă"şi cu mai mult mai mulţi tineri implicaţi.

Iată că am reuşit să ne mobilizăm şi să împărţim aproape toate pliantele(cele care au rămas sunt pentru mâine,iar de săptămâna viitoare o să fie într-un alt format,pe care va apărea şi numărul de telefon sau SMS la care poate fi votată Cetatea Făgăraşului)

Majoritatea reacţiilor au fost pozitive,deşi am auzit şi nişte opinii care ne-au lăsat mască(dar care nu ne-au descurajat şi despre care probabil o să scriu mai încolo).
Aşa că,duminică:la vot :).

Deşi,muzica merită celebrată mai mult decât o singură zi pe an.



Pentru că "cei care cântă n-apucă să înjure"(Tudor Gheorghe)



Sau pentru că muzica este "o rugăciune care se spune singură"(Cristian Bădiliţă)



Ori "un răspuns căruia nu i s-a pus nicio întrebare"(Nichita Stănescu)


Şi pentru că,de fapt,nu putem trăi fără muzică.

.

Parte din informaţii preluate de aici .

Televiziunea Română prezintă în această toamnă,în premieră naţională programul "Restaurare"(Restoration),o campanie la nivelul întregii ţări,în sprijinul restaurării clădirilor şi monumentelor istorice.

Numerele de telefon la care telespectatorii pot vota, pe tot parcursul programului Restoration, până la finala din 1 decembrie, sunt aceleaşi.

Fiecare monument va avea o cifră de ordine 1-2-3 pe care publicul o va folosi pentru a-şi exprima opţiunea fie apelând prin reţeaua fixă, fie prin SMS pe reţeaua de telefonie mobilă.

Număr pentru reţeaua Romtelecom: 0900-160-440 - cu tariful de: 0,95 € (TVA inclus).

Număr pentru SMS-uri: 1388 - cu valabilitate în toate reţelele de telefonie mobilă din ţară - cu tariful de: 0,95 € (TVA inclus).

Ca o entuziastă şi o împătimită de istorie ce mă aflu,sper ca această campanie într-adevăr să dea roade şi primul monument renovat să nu rămână şi singurul.

Mândria locală mă îndeamnă să-i ţin pumnii Cetăţii Făgăraşului.Aşa că...de săptămâna viitoare începe răspândirea pliantelor ^.^


P.S.:o fi subiectivismul de vină,dar mie chiar mi se pare că în clip-ul de promovare cele mai multe imagini sunt cu Cetatea Făgăraşului.

                                                          Sursa imaginii: aici
Ca să celebrăm totuşi sosirea oficială a toamnei,propun un echinocţiu...muzical:
                             

                                             Narsilion-Autumnal Equinox

Părintele Dumitru Stăniloae:
Răul nu poate cuceri prin el însuşi.Răul se împodobeşte cu flori al binelui.Omul păstrează în sine o rămăşiţă de naştere a binelui.El trebuie să se amăgească cu părerea că păcatul pe care-l face are justificarea prin bine.Răul e ambiguu,din neputinţa sa de a sta prin sine.De aici şi perversitatea la care trebuie să recurgă orice ispititor,că să înduplece pe cineva să facă răul propus,prezentându-l ca bine.Desigur,cine se lasă amăgit păstrează în amăgirea lui o doză de nesinceritate.El consimte să fie amăgit,îşi dă seama că este amăgit.Dar trebuinţa de a se amăgi e un minimum de bine rămas în el ca un fel de pod şubred,prin care intră răul.Fără acesta nu poate intra răul în el.
Răul oferă o dulceaţă sau un bine iniţial,dar la sfârşit îşi arată efectul distrugător.Diavolul nu prea are nevoie să-l amăgească pe om în privinţa începutului,căci acesta e cuceritor prin sine.El are nevoie să-i liniştească sufletul de temerea faţă de sfârşit sau de urmările faptei rele.Câtă vreme glasul lui Dumnezeu,care răsuna în conştiinţa profundă şi sinceră a femeii,îi spune:"De veţi mânca din pom,cu moarte veţi muri!",şi opune această temere şoaptei ispititoare a şarpelui,acesta îi spune,amăgind-o:"Nu veţi muri,ci veţi fi ca Dumnezeu!";apoi îşi întăreşte liniştirea aceasta privitoare la sfârşitul faptei rele cu arătarea dulceţii iniţiale.

1)"Cerul,pământul,marea,într-un cuvânt toată lumea aceasta este o mare şi preaslăvită carte dumnezeiască în care se descoperă prin însăşi tăcerea lor Dumnezeul cel propovăduit"(Sf.Grigorie Teologul)

2)Un filosof l-a întrebat pe Sf.Antonie care nu ştia nici să citească,nici să scrie:"în ce carte ai aflat mărturiile privitoare la înaltele adevăruri,predicate de tine?"-Sfântul Antonie,fără să spună un cuvânt,cu o mână a arătat cerul,iar cu cealaltă-pământul.
Vederea nenumăratelor minuni,ce se observă în cer şi pe pământ,este cartea pe care o poate citi fiecare,care propovăduieşte zi şi noapte măreţia lui Dumnezeu,oamenilor celor mai mărginiţi cu înţelegere.

3)"Dacă păşiţi cumva pe o strâmtă cărăruie de pe un câmp semănat cu grâu,să examinaţi spicele;vedeţi această uşoară cojiţă(pleavă),care le înveleşte,-mustăţile lungi care le apără:ele au scopul să le păzească de influenţa nimicitoare a soarelui;vedeţi aceste mici frunze verzi,care sunt răspândite în jurul cartofului;ele au drept scop să păstreze umezeala necesară pentru desăvârşita lui îngroşare;vedeţi şi sâmburele de sub coaja care îl apără.Cine păzeşte astfel spicele?Cine acoperă această sămânţă?Cine a construit genele deasupra ochiului pentru ca să-l apere de strălucirea soarelui?Oare nu Dumnezeu,fiinţa raţională?Oare în prezenţa unor asemenea dovezi se poate nega prevederea şi bunătatea Lui?Orice făptură exprimă printr-însa gândul lui Dumnezeu.Iar gândul lui Dumnezeu este desăvârşit,deplin,-ca urmare şi fiecare din făpturi după chipul şi genul ei,cuprinde în sine întreaga desăvârşire şi toată plinătatea.Este adevărat,noi zicem că unele făpturi sunt respingătoare,aşa din obişnuinţă.Dar acest lucru este foarte absurd.Pătrunde,examinează organismul acestor făpturi care în aparenţă sunt respingătoare şi vei vedea cât de minunat sunt alcătuite.Se poate spune chiar,căci cu cât sunt mai neînsemnate,cu atât sunt de-abia vizibile pentru ochii noştri,fie că sunt din specia târâtoarelor,fie că sunt din specia insectelor,pe atât au mai multe note de desăvârşire.Noi cunoaştem prea puţin natura,de aceea o şi judecăm atât de superficial.Atunci,când se zice :Minunat eşti Tu,Doamne şi minunate sunt lucrurile Tale,toate acestea se spun tocmai pentru că orice făptură în genul ei este desăvârşită,că fiecare din ele se află într-o strânsă legătură cu celelalte făpturi şi este creată pentru un anumit scop necesar."(Inochentie,Arhiepiscopul Hersonului)

4)"În alcătuirea unui vierme şi a unei musculiţe se vede,infinit mai multă artă decât în cele mai bune elaborări ale minţii omeneşti.Mulţi ridică superbe clădiri,inventează uimitoare maşini,construiesc uriaşe corăbii;dar cei mai puternici şi mai ingenioşi dintre ei pot oare să alcătuiască o insectă ce se târăşte pe pământ,o păsărică ce zboară prin văzduh,un fir de iarbă verde ori chiar să compună un fir de nisip?
Într-adevăr mare este Dumnezeu!Şi singur El este mare şi în cele mari şi în cele mici ale pământului."(Filaret-Mitropolitul Moscovei)

5)"Dacă ciocnirea atomilor(după părerea materialiştilor)a fost în stare să producă o lume întreagă,atunci de ce această ciocnire nu poate să alcătuiască un singur templu,sau o casă,sau un oraş,ceea ce ar fi mult mai simplu şi mai uşor?"(Cicero)

6)"Bune şi chiar foarte bune sunt creaturile,dar incomparabil mai bun este Creatorul,care le-a făcut bune."(Sf.Tihon Zadonschi)

7)"Trebuie să iubim căile Domnului şi ele se vor face pentru noi netede."(Filaret-Arhiepiscopul Cernigovului)

8)Nu este nimic mai sărac decât un cap care face filosofie despre Dumnezeu,fără Dumnezeu.

9)"E primejdios să înoţi îmbrăcat în toate hainele,e primejdios să te şi atingi de teologie,când ai vreo patimă oarecare."(Sf.Ioan Scărarul)

10)"Cu cât îl cunoaşte cineva mai mult pe Dumnezeu,pe atât se smereşte,se teme şi-L iubeşte."(Sf.Tihon Zadonschi)

11)Schubert povesteşte că o fetiţă a fost cuprinsă de epilepsie din pricina dorinţei sale încăpăţânate de a se uita la soarele de la amiază.Oare nu într-un chip asemănător sufăr acele minţi cutezăzoare care se forţează să pătrundă pe Cel ce este de Nepătruns?

12)"Noi trebuie să ne bucurăm de faptul că Dumnezeu e de nepătruns,pentru că El va fi obiect de cunoaştere de-a lungul întregii veşnicii.Dacă mintea L-ar înţelege atunci ar rămâne fără de nicio lucrare,iar acest lucru pentru ea este un chin."(Inochentie-Arhiepiscopul Hersonului)

13)"Să nu te dedai într-atât spre cercetări adânci despre Dumnezeu pe cât să te sileşti să mergi pe urmele Lui."(Sf.Grigorie Teologul)

14)"Cu Dumnezeu afli raiul şi în iad,iar fără Dumnezeu e un chin şi în cer."(Sf.Tihon Zadonschi)

15)"Caută-l pe Dumnezeu,dar nu căuta locul unde sălăşluieşte."(Avva Sisoe)

16)"Dumnezeu este un cerc al cărui centru este pretutindeni,iar circumferinţa nicăieri."(Filaret-Mitropolitul Moscovei)

17)"A fi aproape de sau departe de Dumnezeu atârnă de omul însuşi,pentru că Dumnezeu e pretutindeni."(Sf.Ioan Gură de Aur)

18)"Închipuiţi-vă noaptea cea mai întunecoasă,marmura cea mai neagră şi furnica cea mai neagră.Într-o asemenea noapte fără stele,pe o astfel de marmură,Dumnezeu nu numai că vede această furnică,ci şi aude tropotul picioarelor ei."(Un înţelept arab)

19)"Pentru Dumnezeu e mai lesne să aprindă un nou soare pe cer decât pentru noi să aprindem o lumânare."(Inochentie-Arhiepiscopul Hersonului)

20)"Nimic nu este aşa de plăcut lui Dumnezeu ca mulţumirea."(Sf.Ioan Gură de Aur)

21)"Dacă Dumnezeu îşi amână pedeapsa,atunci tu nu-ţi amâna întoarcerea."(Fericitul Augustin)

22)"De eşti drept,teme-te de mânia lui Dumnezeu ca să nu cazi.De eşti păcătos,agaţă-te de milostivirea lui Dumnezeu ca să te scoli."(Sf.Grigorie Teologul)

23)"Cele amare trimise de mâna Cerescului Doctor sunt mult mai plăcute pentru sănătatea sufletului decât cele dulci oferite de lume."(Filaret-Mitropolitul Moscovei)

24)"Aşa cum seminţele au nevoie de ploaie,tot aşa noi avem nevoie de lacrimi.Aşa cum pământul terbuie arat şi săpat,aşa şi pentru suflet în loc de hârleţ avem nevoie de ispite şi necazuri,pentru ca el să nu odrăslească ierburi rele,-pentru ca să i se înmoaie asprimea,pentru ca să nu se mândrească.Şi pământul fără o atentă prelucrare nu aduce nimic sănătos."(Sf.Ioan Gură de Aur)

25)Pentru înflăcărarea focului Dumnezeieştii iubiri,nu există un lemn mai bun ca lemnul crucii(necazurile).

26)"Şcoala crucii e cea mai bună şcoală.Educaţia şcolii crucii face: a)din nebuni,deştepţi,iar din deştepţi,înţelepţi; b)din mândri,smeriţi,iar din smeriţi,smeriţi cugetători; c)din răi,buni,iar din buni,mai buni; d)din slabi,puternici,iar din puternici,nebiruiţi."(Prot.I.Tolmacev)

27)"Olarul ştie cât trebuie să ţină în foc vasele de lut,ştie că dacă le ţine prea mult crapă,iar cele ce nu sunt ţinute de-ajuns nu sunt bune pentru întrebuinţare,cu atât mai mult ştie Dumnezeu ce putere şi ce grad trebuie să aibă focul ispitelor pentru vasele cuvântătoare ale lui Dumnezeu-pentru creştini,pentru ca ei să se facă destoinici de a moşteni împărăţia cerurilor."(Ignatie-Episcopul Caucazului)

28)"A venit bunăstarea-mulţumeşte-i lui Dumnezeu şi bunăstarea îţi va fi puternică.A sosit nenorocirea-mulţumeşte-i lui Dumnezeu şi nenorocirea se va curma."(Sf.Ioan Gură de Aur)

29)"Slavă lui Dumnezeu pentru toate!Nu voi înceta să spun aceste cuvinte totdeauna şi în orice întâmplare din viaţa mea!"(Sf.Ioan Gură de Aur)

30)"Fie prin munţi,fie prin văi,las să mă poarte mâna nevăzută a Providenţei,numai să mă ducă în patria cea de sus."(Filaret-Mitropolitul Moscovei)

ProEtnica n-a însemnat numai simpla prezentare a dansului şi cântecului tradiţional al comunităţilor etnice de pe teritoriul României.În fiecare seară,după concertul din Piaţa Cetăţii,ne-am bucurat de un Bal Interetnic în care am putut deprinde(unii cu succes,alţii mai puţin) câţiva din paşii pe care ni arătau membrii ansamblurilor.
Lăsând la o parte jocul şi cântul,standurile fiecărei etnii prezenta zilnic ceva nou şi poate neobişnuit.S-au vizionat şi filme:"Roma people in Jiu Valley"(Romii din Valea Jiului),"Judecătorul",ambele venite din partea Asociaţiei Thumende Valea Jiului.
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România s-a prezentat la ProEtnica cu un stand de carte al Editurii Hasefer,cu Ansamblul Hora(din Bucureşti),Corul Comunităţii Evreilor din Braşov şi cu două filme artistice de excepţie ale regizorului Radu Gabrea(ambele proiectate în Sinagogă).
Forumul Democrat German Sighişoara ne-a adus în atenţie Grupul de dansuri săseşti,format din elevi ai Liceului Joseph Haltrich Sighişoara,cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani.
O prezenţă exotică a fost atelierul Oranizaţiei Femeilor Refugiate din România.În acest atelier am avut plăcerea să descopăr rochii şi cămăşi tradiţionale(bubu,deraa,galabia,muzabi,pagne,pendjabi),obiecte de pielărie(sandale samara,brelocuri,genţi,portofele),bijuterii aficane sau orientale,păpuşi,obiecte de decor şi multe altele,amintind de locuri indepărtate.

Pe "mushaţii" aromâni i-am lăsat mai la urmă,deşi au fost de departe preferaţii mei.Societatea Culturală Aromână a venit în forţă cu 3 ansambluri de dans:Iholu, Vrearea Armânească,Pilisterlu.

Ansamblul folcloric Iholu al Comunităţii Aromâne din România,Filiala Constanţa, a luat naştere în vara anului 2004.În anul înfiinţării a participat la Etno Festival Malovishtea 2004,în Macedonia,de unde s-a întors încununat cu mare succes.
Iholu este format din 18 membri ai Comunităţii Aromâne(tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani).Acest grup folcloric scoate în evidenţă faptul că numai împreună putem să evoluăm cultural,că numai noi,"deadun"putem face ca limba,cultura şi tradiţiile să fie păstrate de-a lungul timpului.În programele lor artistice se împletesc cu mare uşurinţă cântecul şi dansul specific armânilor,grămoşteni şi fârşiroţi.
Manifestări culturale unde ansamblul a luat parte:
-Festivalul Internaţional "Etni Fair Play"ce a avut loc la Vălenii de Munte;
-Festivalul Sinaia Forever 2005(având ca temă "Unitate prin diversitate-multiculturalitate".

A participat,de asemenea,la diverse emisiuni TV locale şi naţionale la Antena 1,Pro Tv,TVRM etc.La sediul filialei Constanţa,în fiecare duminică,începând cu orele 13:00,grupul Iholu alături de departamentul pentru tineret se întruneşte pentru repetiţie de jocuri şi cântece armâneşti.Aceste duminici sunt instructive pentru tinerii armâni,datorită faptului că astfel nu îşi uită originile,tradiţiile şi limba.

Ansamblul Vrearea Armânească din Călăraşi a luat fiinţă în anul 2004,sub coordonarea învăţătoarei Stamu Lavinia Catina,odată cu deschiderea cursului opţional de "Cultură şi Tradiţii la aromâni" şi a continuat să existe,astăzi sub coordonarea doamnei profesoare Carmen Duţu.Acest ansamblu a pus în practică dorinţa armânilor de a-şi păstra vii tradiţiile şi cultura,atât prin grai cât şi prin dansurile tradiţionale.Ansamblul a fost creat la iniţiativa copiiilor,toţi elevi de gimnaziu atunci,astăzi elevi la liceu cu o bogată experienţă.


Din 2004 până acum,a avut numeroase participări la spectacole,atât locale,cât şi naţionale:
-Zilele Aromânilor din Călăraşi(2005,2006,2007,2008,2009);
-Zilele Aromânilor din România;
-Festivalul Internaţional Hora Mare de la Călăraşi;etc
Membrii ansamblului sunt copii armâni ce provin din familii de aromâni integral sau din familii mixte,cu vârste între 10 şi 18,dornici să înveţe să păstreze tradiţiile armâneşti,graiul,cântecele li dansurile părinţilor,bunicilor,strămoşilor lor,dar şi ale lor.

Ansamblul de dans Pilisterlu s-a născut în luna iulie a anului 2000 şi este înfiinţat şi susţinut de Societatea Culturală Aromână.Pentru început au fost numai 15 membri,însă cu timpul "corlu armânescu"s-a lărgit tot mai mult şi în jur de 50 de persoane s-au perindat în acest grup.Au fost poate mult mai mult de 100 de spectacole şi cu atât mai multe repetiţii,au trecut prin diferite oraşe şi prin alte ţări în care trăiesc armânii.
De mai bine de 8 ani,dansul "porumbeilor" nu s-a oprit,iar acum,o nouă generaţie duce înainte dansul pentru a-l dărui generaţiilor viitoare.Pilisterlu are ca scop să promoveze cultura armânească:cântecul,dansul,poezia,tradiţiile.Însă toate acestea se realizează din plăcere.
Tocmai de aceea,din prima clipă în care a fost înfiinţat,Pilisterlu a reprezentat un mijloc propice pentru a cunoaşte persoane noi,pentru a realiza contacte,pentru a alfa tot mai mult despre armânii de aici şi din tot Balcanul.
Dorinţa de a cunoaşte îi uneşte.Dintotdeauna armânii şi tinerii armâni au vrut ca limba,tradiţiile şi frumoasele obiceiuri cu cântecele şi dansurile lor să nu piară.De aceea,cu aceeaşi plăcere şi dăruire,tinerii din grupul Pilisterlu vor să facă din viaţa lor un spectacol pe care să-l prezinte unei lumi întregi.

Şcoala Generală Nr.3 "Ioan Boldescu" din Giurgiu ne-a arătat vigoarea şi culoarea dansului ţigănesc.Grupul de dans ţigănesc Angle Rromalen! a luat fiinţă pe 8 aprilie 2009 cu ocazia Zilei Internaţionale a Rromilor,la iniţiativa profesoarei de limba romani Slate Steluţa.
Acest grup este format din elevi ai Şcolii Nr.3 "Ioan Boldescu" Giurgiu cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani şi au um mare succesc în judeţul Giurgiu datorită faptului că adoptă un stil de dans tradiţional rrom.
Au câştigat premiul I la concursul desfăşurat cu ocazia Zilei Internaţionale a Rromilor în Giurgiu şi tot locul I la concursul organizat cu ocazia zilei de 1 iunie.



Dansuri ţigăneşti au fost dispuşi să ne înveţe şi componenţii Ansamblului de dans Gypsy Eye din Iaşi.Trupa a fost înfiinţată în anul 2007 şi doreşte să promoveze dansul şi muzica ţigănească.Şi-a făcut debutul chiar de Ziua Internaţională a Rromilor printr-o paradă stradală,spre admiraţia ieşenilor.În dansurile Gypsy Eye se simt ritmuri specifice rromilor nomazi,lăieşi şi ursari.Pasiunea specifică etniei,mişcările alerte şi coregrafia fac din dansul lor un moment de încântare.
Prin dans tinerii rromi spun poveştile neamului din care fac parte.Atmosfera din sânul şatrei,traiul din societatea contemporană,dar şi secretele căsătoriilor sunt expuse publicului larg prin dans şi muzică.Fete frumoase,băieţi talentaţi,din şatră sau de la facultate,tradiţionali sau moderni,ne oferă şansa unică de a descoperi tradiţiile străbunilor lor păstrate cu sfinţenie de sute de ani.

Asociaţia Culturală Kikerics Sighişoara a adus în atenţia publicului Ansamblul de dans Kikerics.Prezenţă constantă la ProEtnica,Kikerics are un trecut de 16 ani,iar după o evoluţie continuă, astăzi cuprinde aproape 200 de dansatori,care lucrează în 8 grupe de vârstă.Acest lucru,raportat la numărul maghiarimii din Sighişoara,este impresionant.Conducătorii şi instructorii ansamblului sunt soţii Borbély-Kiss Edith şi Laszlo.
Trupa de dans încântă anual de nenumărate ori atât publicul din ţară cât şi pe cel din străinătate.Astfel,ei sunt prezenţi în fiecare an la Festivalul Folcloric de Copii de la Odorhei,Cristur,Miercurea-Ciuc,întâlnirile folclorice din Mediaş,Târgu Mureş,Târnăveni,Gorneşti,Suseni,Valea Nirajului şi multe altele din Ardeal.În afară de acestea,ansamblul are,în fiecare an, cel puţin un turneu în străinătate.La Festivalul ProEtnica au participat pentru a noua oară,având de fiecare dată un public numeros şi primitor.
Aşa cum ne-am obişnuit deja,ansamblul a prezentat şi de această dată dansuri noi:
-dansuri populare maghiare din Voivodeni;
-dansuri fecioreşti;


-dansuri de pe Valea Nirajului;
-dansuri din Câmpia Transilvaniei.
Coregrafiile sunt semnate Varro Huba de la Ansamblul Mureşul din Târgu-Mureş





Nici Uniunea Croaţilor din România nu s-a lăsat mai prejos.Formaţia cultural-artistică Karasevska Zora este continuarea legitimă a formaţiei artistice Mladi Karasevci,care a funcţionat la Caraşova(jud.Caraş Severin) până în anul 1990.La iniţiativa Uniunii Croaţilor,în anul 1991 formaţia a trecut sub egida UCR-ulului adoptând denumirea pe care o poartă în prezent.
Repertoriul se compune din dansuri reprezentative pentru minoritatea croată,melodiile interpretate evidenţiază frumuseţea folclorului şi tradiţiile specifice comunităţii croate din România.
Veselia,ritmul şi muzica exprimate prin dansurile tradiţionale constituie un document etnografic de primă mărime pentru ca fiecare să-şi poată forma o imagine elocventă a bogăţiei sufleteşti a minorităţii croate.
Formaţia a participat de-a lungul anilor la zeci de festivaluri locale,naţionale,internaţionale.

Ansamblul armean Vartavar din Bucureşti este format din tineri.Dansurile şi cântecele sunt în special inspirate din folclorul tradiţional armean.La imaginea ansamblului pe lângă cântece şi dansuri,contribuie în mare măsură şi frumuseţea costumelor originale şi tradiţionale.




Obiectivul principal al ansamblului îl constituie păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor,cântecelor şi dansurilor populare armeneşti,dar şi cunoaşterea lor de către majoritate.Ansamblul contribiue astfel la îmbunătăţirea nivelului de percepţie "a celuilalt" într-o Europă a diversităţii multiculturale.

Dar Vartavar n-a fost singura plăcere pe care Uniunea Armenilor din România ne-a oferit-o.Ne-au încântat şi membrii Corului Bisericii Gherla-Armenopolis,cor înfiinţat în anul 1800.Repertoriul este constituit din cântece bisericeşti în limba armeană.În prezent corul armenesc are în componenţa sa 14 persoane,din care 12 s-au prezentat la ProEtnica,îmbrăcaţi în minunatele costume armeneşti.


Rămânem tot în Transilvania cu Fundaţia Communitas care a avut ca reprezentant Ansamblul de dans Harom din Jigodin Ciuc.Ansamblul a fost înfiinţat în anul 2005.Cu ocazia unui bal al strugurilor câţiva tineri au hotărât să rămână împreună,să alcătuiască un grup de dans popular şi să păstreze tradiţiile atât de multe şi frumoase care s-au păstrat de-a lungul istoriei pe plaiurile secuieşti din Transilvania.
În repertoriul ansamblului figurează dansuri din:Niraj,Satu-Mare,Calota,Câmpie,Bonchida,Centea,Voivodeni,Moldova şi Ciucul de Sus.Ansamblul Harom se deosebeşte de alte grupuri de dans folclorice.Are în repertoriu patru cinema-dans spectacole,unde nu numai prin muzică,ci şi prin dans trimite publicului un mesaj despre tradiţii,dasuri,moduri de viaţă etc.
Repetiţiile,respectiv probele de dans au loc de două ori pe săptămână.Harom nu este numai un ansamblu,ci este un grup de prieteni care îşi petrec timpul liber împreună.

O prezenţă deosebită a fost şi cea a Uniunii Democrate Turce reprezentată(în afară de stand-ul cu delicioasele sarailii şi baclavale) de Ansamblul de dans Delikanillar.În februarie 1999,la iniţiativa unui grup de tineri entuziaşti din cadrul Organizaţiei de Tineret Turk Ataturk,s-a înfiinţat ansamblul de dansuri folclorice tradiţionale turceşti Delikanillar,luna următoare,în martie, ieşind deja pe scenă cu un spectacol de Bayram.De-a lungul anilor din acest ansamblu au făcut parte numeroşi tineri care au dansat pe scene din ţară şi din străinătate.Ei au participat la mai multe festivaluri,la Galaţi,Brăila,Botoşani,Medgidia,Constanţa,Bucureşti,Sighişoara,Yalova-Turcia şi la emisiuni TV:MTC,Antena 1,Pro TV,TVR 1,TVR 2.
Cei 20 de membri ai ansamblului îşi propun să reprezinte la cât mai multe festivaluri etnia turcă.Ei prezintă dansuri specifice turcilor din Balcani,cât şi Rumeli.Prestaţiile lor artistice s-au îmbunătăţit cu trecerea anilor,fetele căpătând graţie de balerine.Delikanillar reuşeşte să ducă în continuare cultura,tradiţiile şi obiceiurile,păstrându-şi identitatea etno-cultural-lingvistică.

Parfum de Orient ne-a adus şi Corul Boztorgay,al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România.Corul este creaţia artistică a femeilor tătare care s-a înfiinţat în anul 1995,având în componenţa sa 25 de persoane de profesii dintre cele mai variate:profesori,institutori,ingineri,medici,manageri etc.
Desfăşurând o activitate permanentă încă de la înfiinţare,graţie devotamentului doamnelor din componenţa sa,a reuşit să fie prezent la toate manifestările importante ale organizaţiei noastre şi nu numai,şi să exprime realităţile vieţii,contribuind la acea circulaţie de simţăminte reciproce între spectatori şi artişti,prin calitatea şi frumuseţea cântecelor prezentate.
Cu numeroase participări în ţară şi străinătate,corul a reprezentat cu cinste U.D.T.T.M.R.,în absolut toate reuniunile şi activităţile la care a luat parte.În ultimele 3 luni conform programului stabilit de Consiliul Reprezentanţilor a prezentat spectacole la filialele U.D.T.T.M.R..Şi-a reînnoit repertoriul complet.A efectuat înregistrarea pe CD a noului repertoriu.În locul membrilor care şi-au încetat activitatea din diferite motive,a fost atras tineretul.În spatele acestor rezultate stau multe ore de muncă sub îndrumarea doamnei profesoare Memet Câimet,adeseori cu sacrificii din partea familliilor membrelor componente.

P.S:încă mai îmi stă gândul la baclavalele şi sarailiile proetnice :)

Am ajuns la fraţii noştri sârbi:Ansamblul Plavi Delija,înfiinţat în anul 2004,fiind continuatorul unei vechi tradiţii ale sârbilor din localitatea Sânpetru Mare şi din zonă.Ansamblul numără în jur de 7+ de membri,având două generaţii de folclorişti:copii şi tineri.Conducătorul ansamblului este Radovan Iovanov,iar ansamblul funcţionează cu sprijinul Uniunii Sârbilor din România,filiala Sânpetru Mare,a cărei preşedinte este doamna Daniţa Pelaci,cadru didactic.

Ansamblul este sprijinit şi de Consiliul Local al comunei Sânpetru Mare.Colaborarea între primărie,consilul local şi Uniunea Sârbilor a stat la baza multor apariţii de excepţie a tinerilor din Sânpetru Mare,având succese pe scenele din România şi Serbia.Printre cele mai mari succese ale ansamblului se numără participările la:
-Festivalul Folclorului Sârbesc din România;
-Festivalul European al Folclorului Sârbesc;
-Festivalul de Muzică şi Dansuri Populare Româneşti din Serbia;
-Festivalul Interetnic la Guduriţa-Serbia etc-
De asemenea participarea la o serie de manifestări culturale la Buziaş,Costineşti,Kikinda,Vrbas,Zrenjanin completează imaginea unui ansamblu folcloric sârbesc de succesc care reprezintă comunitatea sârbă din România cu cinste.
Pentru întreaga sa activitate ansamblul folcloric Plavi Delija a obţinut în 2008 cea mai mare distincţie a Uniunii Sârbilor din România:"Diploma Sf.Vid de Kosovo"(Vidovan).
Plavi Delija a pregătit pentru ProEtnica următoarele coregrafii:
-Studeniţa(din Serbia Centrală)
-Banat(din zona Banatului românesc)
-Pirot(din Serbia de Sud)





Uniunea Ucrainienilor din România a fost reprezentată de o echipă de dansuri formată din ansamblurile:Roneanski Holosy(Vocile Ronei),Cervona Kalyna(Călina Roşie) şi Sokoly(Şoimii).
Ansamblul Vocile Ronei a fost înfiinţat în urmă cu 60 de ani,iar Călina Roşie,acum 20 de ani.Cele două formaţii sunt alcătuite din tineri din cadrul şcolii şi din sat,învăţători şi din profesori.
Au participat la numeroase festivaluri şi concursuri obţinând multe premii pentru interpretare artistică.

De la greci ajungem direct la polonezii Ansamblului Vocal şi de Dans Solonczannka din Soloneţu Nou.Prima "apariţie" pe scenă a folclorului din Soloneţu Nou a avut loc în anul 1991,când a fost înfiinţat ansamblul Solonczannka,ocazie cu care s-a prezentat pentru prima oară la Festivalul Internaţional Întâlniri Bucovinene,de la Jarsowie,Polonia.
La început au fost bătrânii iar acum ansamblul este alcătuit numai din tineri şi copii.Ansamblul evoluează atât pe scenele atât pe scenele din ţară cât şi pe cele de peste hotare.Solonczannka s-a prezentat la:
-17 ediţii ale Festivalului Internaţional Întâlniri Bucovinene,de la Jarsowie,Polonia;
-4 ediţii ale acestui festival de la Câmpulung Moldovenesc,Cernăuţi(Ucraina);
-2 ediţii ale Festivalului Primăvara Poloneză,de la Chişinău;
-3 ediţii ale Festivalului ProEtnica de la Sighişoara;
-2 ediţii ale Festivaului Mondial al Diasporei Poloneze de la Rzeszow,Polonia;
-2 ediţii ale Festivalului Cetina de Brad din Parteştii de Sus
etc.

În martie 2009 a participat la Concursul Naţional de Muzică din Galaţi la care a obţinut premiul I.A prezentat spectacole de "Ziua Europei"la Bucureşti,la Muzeul Ţăranului Român,la evenimentul aniversar-90 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara Mamă,de la Suceava la Timişoara.Prezintă spectacole cu prilejul diferitelor evenimente organizate de Uniunea Polonezilor din România.Repertoriul ansamblului cuprinde cântece şi dansuri ale muntenilor din zona de origine "czadec",originale,nealterate şi autentice.Conducătorul ansamblului este Ana Zielonka.


De la voioşii polonezi trecem la şi mai voioşii ruşi lipoveni.Ansamblul de dans Ciubicik,prezent pentru a doua oară pe scena festivalului ProEtnica,este cunoscut atât în cadrul Comunităţii Ruşilor Lipoveni cât şi în afara ei.Înfiinţat în primăvara anului 1995,de un grup de tineri entuziaşti,studenţi,ansamblul este mereu tânăr,deoarece membrii săi se reînnoiesc permanent.Ciubcik a încercat să revigoreze spiritul apartenenţei la etnia şi cultura rusă a tinerilor ruşi lipoveni,promovând prin dans vioiciunea,spiritul liber al lipovenilor moştenit şi păstrat din moşi-strămoşi.
Având cel mai bogat palmares dintre grupurile ruşilor lipoveni,Ciubcik participă la diverse acţiuni culturale,organizate de comunitatea din România sau de alte organizaţii,unde se evidenţiază mereu prin calitatea interpretării,jocul de scenă,costumele spectaculoase,prospeţimea şi spontaneitatea evoluţiilor sale ce reînvie chintesenţa sufletului căzăcesc.

Tot pe ruşii lipoveni i-au reprezentat cu mândrie Corul Sinicika,înfiinţat în toamna anului 2005 de către Suhov Vladimir.Costumele şi instrumentele(un acordeon)provin din fonduri proprii.Corul Sinicika a participat la diverse acţiuni culturale,organizate de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România sau alte organizaţii,printre care se numără:Festivalul Interetnic Năvodari,2007;Teledon-Oamenii Deltei,aprilie 2009;Noaptea Muzeelor-Muzeul de Geologie Bucureşti,mai 2009.Sinicika este un cor mixt,având în componenţa sa atât copii,cât şi fete,femei,bărbaţi.Este mereu deschis către noi talente,care doresc să continue promovarea spiritului ruşilor lipoveni prin cântecele sale.

-Festivalul de dansuri tradiţionale greceşti din Salonic,ediţiiile 2002 şi 2004;
-Festivalul Minorităţilor Etnovember ce are loc în fiecare toamnă în Bastionul Ţesătorilor din Braşov,unde sunt consideraţi răsfăţaţii Braşovului;
-Zilele Braşovului,de la care nu lipsesc în niciun an;
-Festivalul ProEtnica Sighişoara,unde au fost aplaudaţi de întreg oraşul;
-Festivalul Tineretului Elen,o ocazie cu totul specială de a împărtăşi bucuria dansului tradiţional cu alţi tineri asemenea lor;
-Festivalul Cântecele Munţilor din Sibiu,ediţia 2006
-Festivalul folcloric Szejke,Odorheiu Secuiesc 2005,2007 şi 2008
-Festivalul Anapale 2007,organizat de Asociaţia de Dans "Dora Stratu" pentru ansamblurile din diaspora,cea mai prestigioasă instituţie de folcor din Grecia.

În 2007 Ansamblul Efthimos şi-a realizat un vis:a participat,în urma unei selecţii,la Festivalul Internaţional de Dansuri Tradiţionale Greceşti "Anapale 2007"din Atena.Impresia creată de ansamblul Efthimos,care a evoluat alături de mari ansambluri de dansuri greceşti din Australia,Canada,Noua Zeelandă,Anglia,S.U.A.,a fost deosebită,fiind invitat să devină memebru al prestigioasei instituţii.

Poate vreţi să ştiţi ce dansează?Un număr impresionant de ritumuri tradiţionale din toate zonele Greciei.Iată numai câteva dintre ele:
-Tsakonikos:celebrul dans "labirint" din Pelopones,dans ce s-a inspirat din legenda firului Ariadnei;
-Kalamatianos:dans vesel,de origine din Pelopones,devenit unul dintre cele mai populare dansuri din toată Grecia;
-Gaida:dans de bărbaţi din Florina care şi-a luat numele după un instrument muzical grecesc asemănător cimpoiului;
-Ikariotikos:dans vesel din Insula Ikaria cu un ritm ce numai Insulele Egee îl pot avea;
-Karaguna:dans din Thessalia cu ritmuri când rapide,când lente;
-Zonaradikos:dans din Thraki,unde se prind fete şi băieţi într-un ritm vioi şi rapid;
-Tsamikos:dans exclusiv bărbătesc,poate cel mai spectaculos,în care bărbaţi îşi arată talentele acrobatice,foarte cunoscut în toată Grecia;
-Pusnitza:dans bărbătesc din Thraki în care se îmbină elementele acrobatice cu un ritm extrem de vioi;
-Tzirigotikos:dans din Insula Kythira,ce împrumută sunete din veche Insulă Creta;
-Ruga:dans jucăuş din Insula Kerkyra(Corfu),o combinaţie de teatru(!),acrobaţii şi delicateţe;
-Hasaposerviko:dans originar din Asia Mică,cu mişcări liniare,ale cărui ritumuri familiare se aud în toată Grecia;
-Baiduska:dans vesel din Grecia de nord,cu paşi extrem de rapizi;
-Vlaha:dans din Insula Naxos(Marea Egee),ce alternează paşi vioi cu paşi lenţi;
-Kamara:dans din Insula Skiathos,cântat şi dansat în acelaşi timp;
-Thiakos:dans din Insula Lefkada(Marea Ionică),dansat cu paşi uşori pe sunet de vioară specific zonei.

Acestea sunt doar câteva dintre dansurile lor,repertoriul lor fiind mult mai mare şi în continuă dezvoltare.Aceşti tineri veseli dansează mereu.Oriunde auziţi voie bună şi muzică grecească,fie într-o piaţă publică,fie pe o scenă impunătoare,sigur îi veţi găsi şi pe ei :).