marți, 20 octombrie 2009

Nu mă pricep la fotografie.
Însă acest "dudui" spaniol,pe numele lui Eugenio Recuenco,în mod sigur se[pricepe].
Azi e timpul pentru unul din portofoliile mele preferate.Un "basm fotografic" i-aş zice eu,în care se regăsesc mai multe poveşti transformate,dar uşor de recunoscut.










 

 


duminică, 18 octombrie 2009

Dacă în ziua de azi melodia "Leliţă Săftiţă" a ajuns aproape un "hit" între iubitorii muzicii lui Anton Pann-atât compozitorul cât şi formaţia vocal-instrumentală-îmi imaginez ce "ravagii" făcea pe vremea autorului ei(mărturisesc că pentru mine,e una dintre cele mai frumoase bucăţi de muzică de la noi).


Anton Pann - Lelita Saftita




Şi ca orice şlagăr,versurile sale trebuie să se găsească pe internet.Cum acestea nu apar ca rezultat în urma niciunei căutări,m-am gândit că azi e timpul pentru o "premieră"-versurile melodiei Leliţă Săftiţă:

-Leliţă Săftiţă!
-Auz,neiculiţă!
-Dar,dacă auzi,
De ce nu răspunzi?
Că e mult d'aseară
De când şed pe-afară,
Poarta-nconjurând
Şi tot aşteptând.

Vremea vremuieşte,
Cămaşa-mi răceşte
Luna s-a ascuns,
Ploaia m-a ajuns.
Streşioara-mi pică
Jubeluşa-mi strică
Nu mi-i de jubea
Ca de fremenea.

Că întâiaş' dată
Azi e îmbrăcată
Şi,de nu mă crezi
Deschide ş-o vezi!
-Du-te,du-te,neică
Du-te de te culcă!
Nu mai sta în drum,
Că nu poci acum.

Nu-ţi mai pierde somnul
Că mi-a venit omul!
Nu mă mai 'nlesnesc
Nici ca să-ţi vorbesc,
Du-te că e noapte,
Să n-auză şoapte,
Că e vai de noi,
De noi amândoi.

(parcă mi-aduc aminte de-o "Ană,zorile se varsă"... inversată şi într-o manieră mult mai veselă)

şi aici o variantă a aceleiaşi Leliţe,dar în interpretarea lui Alexandru Mica:

sâmbătă, 17 octombrie 2009

Hagia Sophia


Irfan-Hagia Sophia

Catedrala Sfânta Sophia din Constantinopol a rămas aproape încă pe de-a întregul păstrată sub aspectul ei din secolul al VI-lea.După mărturia unui cronicar,Iustinian ar fi dorit "o biserică aşa cum nu a mai fost niciodată de la Adam încoace şi cum nu va mai fi nicicând de-acum înainte."
Lucrările au început în 23 februarie 532.Planurile Sfintei Înţelepciuni au fost întocmite de doi arhitecţi,Anthemius din Tralles(în Caria,actualul oraş Aydin)şi Isidor din Milet,ambii originari din Anatolia unde,de veacuri, se practicase construirea cupolelor şi de unde au fost recrutaţi şi lucrătorii isaurieni.Construcţia a durat ceva mai mult de 5 ani.În ziua târnosirii,27 decembrie 537,când Iustinian ajuns la poarta cea mare care punea nartexul în comunicare cu naosul,şi a văzut monumentul terminat,uitând riguroasa ethichetă imperială, a alergat până la amvon şi a strigat:"Slăvit fie Dumnezeu care m-a socotit vrednic de a înfăptui o asemena operă.Te-am învins,o,Solomon!".

sursa
P.S: Formaţiei Irfan o să-i dedic un post mai încolo(probabil mai aproape de data când vor veni în România:17 aprilie,anul viitor)

miercuri, 14 octombrie 2009

Rusalka


Rusalka(sau Zâna Apelor)

Un superb desen animat realizat de Alexander Petrov.



Sau în viziunea lui Puşkin:

În stejărişul cel sălbatic
Călugărul s-a afundat,

Trăind tot trist şi singuratic,
În posturi, rugă şi oftat.
Cu o lopată preasmerită
El şi-a săpat al său mormânt
Şi pentru moartea-i multdorită
Se tot ruga la orice sfânt.

Dar, într-o vară, când în pragul

Colibei sale se ruga,
Văzu aiurea cum dubravul*
Încet-încet se-nnegura;
Văzu cum ceaţa peste lacuri
Se aşternea, iar luna-n nori
Aluneca încet pe lacuri,
Parcă-nroşită de fiori.

Privi la apă plin de groază,

Înfiorat până-n rărunchi...
Valuri pe lac se înspumează
Şi se opresc pe-ai săi genunchi...
Deodată... ca a nopţii umbră,
Din ape iese o femeie,
Ce lin pe maluri se adumbră,
Albă, ca neaua ce scânteie.


Ea pe călugăr îl priveşte
Şi-şi piaptănă umedul păr,
Monahu-atunci se-ngălbeneşte:
Era frumoasă-ntr-adevăr.
Din cap făcând semn de-aprobare,

Cu mâna îl cheamă duios...
Dar, ca şi steaua căzătoare,

Piere sub valul somnoros.

El noaptea n-a putut să doarmă
Şi ziua nu s-a mai rugat;
Părea că realul se sfarmă
Şi-apare chipul fermecat.
Luna pe cer pleca hoinară,
Stejarii se înnegurau,
Doar chipul drag, a doua oară,

Stătea pe valuri ce fierbeau.

Privind, îi tot faci semn cu capul,
Săruturi îi trimiţi în glumă;
Râzând, te joci acum cu valul,
Plângând, stropeşti cu a lui spumă.

Chemându-l dulce, gingaş gemi:
"Monah, monah, hai, vino, vino!..."
Dar mult n-aveai să îl mai chemi,
Căci valul te-a-nghiţit, divino!

A treia zi, bătrânul schimnic
Stătea pe malul fermecat
Şi aştepta chipul angelic.
Stejarii iar s-au negurat.
Când zorii noaptea au gonit-o,
De urma lui nu au mai dat;
Doar barba sură i-au găsit-o
Plutind pe valul înspumat.


*stejăriş (licenţă poetică după rus. "dubrava")


Şi "Cântecul Lunii" al lui Antonin Dvorak



duminică, 11 octombrie 2009

Victorie!



Uite că se poate!Se pare că toate eforturile depuse nu au fost în zadar şi Cetatea Făgăraşului a trecut de prima etapă a Campaniei TVR "Restaurare".Ţin să mulţumesc şi pe acestă cale tuturor celor care au votat pentru ea(făgărăşeni şi "non-făgărăşeni").


De acum urmează partea cea mai dificilă:o campanie mult mai..."agresivă"şi cu mai mult mai mulţi tineri implicaţi.

vineri, 2 octombrie 2009

Iată că am reuşit să ne mobilizăm şi să împărţim aproape toate pliantele(cele care au rămas sunt pentru mâine,iar de săptămâna viitoare o să fie într-un alt format,pe care va apărea şi numărul de telefon sau SMS la care poate fi votată Cetatea Făgăraşului)



Majoritatea reacţiilor au fost pozitive,deşi am auzit şi nişte opinii care ne-au lăsat mască(dar care nu ne-au descurajat şi despre care probabil o să scriu mai încolo).
Aşa că,duminică:la vot :).


joi, 1 octombrie 2009



Deşi,muzica merită celebrată mai mult decât o singură zi pe an.



Pentru că "cei care cântă n-apucă să înjure"(Tudor Gheorghe)



Sau pentru că muzica este "o rugăciune care se spune singură"(Cristian Bădiliţă)



Ori "un răspuns căruia nu i s-a pus nicio întrebare"(Nichita Stănescu)


Şi pentru că,de fapt,nu putem trăi fără muzică.



.

 

blogger templates | Make Money Online