I Bog te veselit!

Asociaţia Culturală Kikerics Sighişoara a adus în atenţia publicului Ansamblul de dans Kikerics.Prezenţă constantă la ProEtnica,Kikerics are un trecut de 16 ani,iar după o evoluţie continuă, astăzi cuprinde aproape 200 de dansatori,care lucrează în 8 grupe de vârstă.Acest lucru,raportat la numărul maghiarimii din Sighişoara,este impresionant.Conducătorii şi instructorii ansamblului sunt soţii Borbély-Kiss Edith şi Laszlo.
Trupa de dans încântă anual de nenumărate ori atât publicul din ţară cât şi pe cel din străinătate.Astfel,ei sunt prezenţi în fiecare an la Festivalul Folcloric de Copii de la Odorhei,Cristur,Miercurea-Ciuc,întâlnirile folclorice din Mediaş,Târgu Mureş,Târnăveni,Gorneşti,Suseni,Valea Nirajului şi multe altele din Ardeal.În afară de acestea,ansamblul are,în fiecare an, cel puţin un turneu în străinătate.La Festivalul ProEtnica au participat pentru a noua oară,având de fiecare dată un public numeros şi primitor.
Aşa cum ne-am obişnuit deja,ansamblul a prezentat şi de această dată dansuri noi:
-dansuri populare maghiare din Voivodeni;
-dansuri fecioreşti;


-dansuri de pe Valea Nirajului;
-dansuri din Câmpia Transilvaniei.
Coregrafiile sunt semnate Varro Huba de la Ansamblul Mureşul din Târgu-Mureş





Nici Uniunea Croaţilor din România nu s-a lăsat mai prejos.Formaţia cultural-artistică Karasevska Zora este continuarea legitimă a formaţiei artistice Mladi Karasevci,care a funcţionat la Caraşova(jud.Caraş Severin) până în anul 1990.La iniţiativa Uniunii Croaţilor,în anul 1991 formaţia a trecut sub egida UCR-ulului adoptând denumirea pe care o poartă în prezent.
Repertoriul se compune din dansuri reprezentative pentru minoritatea croată,melodiile interpretate evidenţiază frumuseţea folclorului şi tradiţiile specifice comunităţii croate din România.
Veselia,ritmul şi muzica exprimate prin dansurile tradiţionale constituie un document etnografic de primă mărime pentru ca fiecare să-şi poată forma o imagine elocventă a bogăţiei sufleteşti a minorităţii croate.
Formaţia a participat de-a lungul anilor la zeci de festivaluri locale,naţionale,internaţionale.

Ansamblul armean Vartavar din Bucureşti este format din tineri.Dansurile şi cântecele sunt în special inspirate din folclorul tradiţional armean.La imaginea ansamblului pe lângă cântece şi dansuri,contribuie în mare măsură şi frumuseţea costumelor originale şi tradiţionale.




Obiectivul principal al ansamblului îl constituie păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor,cântecelor şi dansurilor populare armeneşti,dar şi cunoaşterea lor de către majoritate.Ansamblul contribiue astfel la îmbunătăţirea nivelului de percepţie "a celuilalt" într-o Europă a diversităţii multiculturale.

Dar Vartavar n-a fost singura plăcere pe care Uniunea Armenilor din România ne-a oferit-o.Ne-au încântat şi membrii Corului Bisericii Gherla-Armenopolis,cor înfiinţat în anul 1800.Repertoriul este constituit din cântece bisericeşti în limba armeană.În prezent corul armenesc are în componenţa sa 14 persoane,din care 12 s-au prezentat la ProEtnica,îmbrăcaţi în minunatele costume armeneşti.


Rămânem tot în Transilvania cu Fundaţia Communitas care a avut ca reprezentant Ansamblul de dans Harom din Jigodin Ciuc.Ansamblul a fost înfiinţat în anul 2005.Cu ocazia unui bal al strugurilor câţiva tineri au hotărât să rămână împreună,să alcătuiască un grup de dans popular şi să păstreze tradiţiile atât de multe şi frumoase care s-au păstrat de-a lungul istoriei pe plaiurile secuieşti din Transilvania.
În repertoriul ansamblului figurează dansuri din:Niraj,Satu-Mare,Calota,Câmpie,Bonchida,Centea,Voivodeni,Moldova şi Ciucul de Sus.Ansamblul Harom se deosebeşte de alte grupuri de dans folclorice.Are în repertoriu patru cinema-dans spectacole,unde nu numai prin muzică,ci şi prin dans trimite publicului un mesaj despre tradiţii,dasuri,moduri de viaţă etc.
Repetiţiile,respectiv probele de dans au loc de două ori pe săptămână.Harom nu este numai un ansamblu,ci este un grup de prieteni care îşi petrec timpul liber împreună.

O prezenţă deosebită a fost şi cea a Uniunii Democrate Turce reprezentată(în afară de stand-ul cu delicioasele sarailii şi baclavale) de Ansamblul de dans Delikanillar.În februarie 1999,la iniţiativa unui grup de tineri entuziaşti din cadrul Organizaţiei de Tineret Turk Ataturk,s-a înfiinţat ansamblul de dansuri folclorice tradiţionale turceşti Delikanillar,luna următoare,în martie, ieşind deja pe scenă cu un spectacol de Bayram.De-a lungul anilor din acest ansamblu au făcut parte numeroşi tineri care au dansat pe scene din ţară şi din străinătate.Ei au participat la mai multe festivaluri,la Galaţi,Brăila,Botoşani,Medgidia,Constanţa,Bucureşti,Sighişoara,Yalova-Turcia şi la emisiuni TV:MTC,Antena 1,Pro TV,TVR 1,TVR 2.
Cei 20 de membri ai ansamblului îşi propun să reprezinte la cât mai multe festivaluri etnia turcă.Ei prezintă dansuri specifice turcilor din Balcani,cât şi Rumeli.Prestaţiile lor artistice s-au îmbunătăţit cu trecerea anilor,fetele căpătând graţie de balerine.Delikanillar reuşeşte să ducă în continuare cultura,tradiţiile şi obiceiurile,păstrându-şi identitatea etno-cultural-lingvistică.

Parfum de Orient ne-a adus şi Corul Boztorgay,al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România.Corul este creaţia artistică a femeilor tătare care s-a înfiinţat în anul 1995,având în componenţa sa 25 de persoane de profesii dintre cele mai variate:profesori,institutori,ingineri,medici,manageri etc.
Desfăşurând o activitate permanentă încă de la înfiinţare,graţie devotamentului doamnelor din componenţa sa,a reuşit să fie prezent la toate manifestările importante ale organizaţiei noastre şi nu numai,şi să exprime realităţile vieţii,contribuind la acea circulaţie de simţăminte reciproce între spectatori şi artişti,prin calitatea şi frumuseţea cântecelor prezentate.
Cu numeroase participări în ţară şi străinătate,corul a reprezentat cu cinste U.D.T.T.M.R.,în absolut toate reuniunile şi activităţile la care a luat parte.În ultimele 3 luni conform programului stabilit de Consiliul Reprezentanţilor a prezentat spectacole la filialele U.D.T.T.M.R..Şi-a reînnoit repertoriul complet.A efectuat înregistrarea pe CD a noului repertoriu.În locul membrilor care şi-au încetat activitatea din diferite motive,a fost atras tineretul.În spatele acestor rezultate stau multe ore de muncă sub îndrumarea doamnei profesoare Memet Câimet,adeseori cu sacrificii din partea familliilor membrelor componente.

P.S:încă mai îmi stă gândul la baclavalele şi sarailiile proetnice :)

Am ajuns la fraţii noştri sârbi:Ansamblul Plavi Delija,înfiinţat în anul 2004,fiind continuatorul unei vechi tradiţii ale sârbilor din localitatea Sânpetru Mare şi din zonă.Ansamblul numără în jur de 7+ de membri,având două generaţii de folclorişti:copii şi tineri.Conducătorul ansamblului este Radovan Iovanov,iar ansamblul funcţionează cu sprijinul Uniunii Sârbilor din România,filiala Sânpetru Mare,a cărei preşedinte este doamna Daniţa Pelaci,cadru didactic.

Ansamblul este sprijinit şi de Consiliul Local al comunei Sânpetru Mare.Colaborarea între primărie,consilul local şi Uniunea Sârbilor a stat la baza multor apariţii de excepţie a tinerilor din Sânpetru Mare,având succese pe scenele din România şi Serbia.Printre cele mai mari succese ale ansamblului se numără participările la:
-Festivalul Folclorului Sârbesc din România;
-Festivalul European al Folclorului Sârbesc;
-Festivalul de Muzică şi Dansuri Populare Româneşti din Serbia;
-Festivalul Interetnic la Guduriţa-Serbia etc-
De asemenea participarea la o serie de manifestări culturale la Buziaş,Costineşti,Kikinda,Vrbas,Zrenjanin completează imaginea unui ansamblu folcloric sârbesc de succesc care reprezintă comunitatea sârbă din România cu cinste.
Pentru întreaga sa activitate ansamblul folcloric Plavi Delija a obţinut în 2008 cea mai mare distincţie a Uniunii Sârbilor din România:"Diploma Sf.Vid de Kosovo"(Vidovan).
Plavi Delija a pregătit pentru ProEtnica următoarele coregrafii:
-Studeniţa(din Serbia Centrală)
-Banat(din zona Banatului românesc)
-Pirot(din Serbia de Sud)





Uniunea Ucrainienilor din România a fost reprezentată de o echipă de dansuri formată din ansamblurile:Roneanski Holosy(Vocile Ronei),Cervona Kalyna(Călina Roşie) şi Sokoly(Şoimii).
Ansamblul Vocile Ronei a fost înfiinţat în urmă cu 60 de ani,iar Călina Roşie,acum 20 de ani.Cele două formaţii sunt alcătuite din tineri din cadrul şcolii şi din sat,învăţători şi din profesori.
Au participat la numeroase festivaluri şi concursuri obţinând multe premii pentru interpretare artistică.

De la greci ajungem direct la polonezii Ansamblului Vocal şi de Dans Solonczannka din Soloneţu Nou.Prima "apariţie" pe scenă a folclorului din Soloneţu Nou a avut loc în anul 1991,când a fost înfiinţat ansamblul Solonczannka,ocazie cu care s-a prezentat pentru prima oară la Festivalul Internaţional Întâlniri Bucovinene,de la Jarsowie,Polonia.
La început au fost bătrânii iar acum ansamblul este alcătuit numai din tineri şi copii.Ansamblul evoluează atât pe scenele atât pe scenele din ţară cât şi pe cele de peste hotare.Solonczannka s-a prezentat la:
-17 ediţii ale Festivalului Internaţional Întâlniri Bucovinene,de la Jarsowie,Polonia;
-4 ediţii ale acestui festival de la Câmpulung Moldovenesc,Cernăuţi(Ucraina);
-2 ediţii ale Festivalului Primăvara Poloneză,de la Chişinău;
-3 ediţii ale Festivalului ProEtnica de la Sighişoara;
-2 ediţii ale Festivaului Mondial al Diasporei Poloneze de la Rzeszow,Polonia;
-2 ediţii ale Festivalului Cetina de Brad din Parteştii de Sus
etc.

În martie 2009 a participat la Concursul Naţional de Muzică din Galaţi la care a obţinut premiul I.A prezentat spectacole de "Ziua Europei"la Bucureşti,la Muzeul Ţăranului Român,la evenimentul aniversar-90 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara Mamă,de la Suceava la Timişoara.Prezintă spectacole cu prilejul diferitelor evenimente organizate de Uniunea Polonezilor din România.Repertoriul ansamblului cuprinde cântece şi dansuri ale muntenilor din zona de origine "czadec",originale,nealterate şi autentice.Conducătorul ansamblului este Ana Zielonka.


De la voioşii polonezi trecem la şi mai voioşii ruşi lipoveni.Ansamblul de dans Ciubicik,prezent pentru a doua oară pe scena festivalului ProEtnica,este cunoscut atât în cadrul Comunităţii Ruşilor Lipoveni cât şi în afara ei.Înfiinţat în primăvara anului 1995,de un grup de tineri entuziaşti,studenţi,ansamblul este mereu tânăr,deoarece membrii săi se reînnoiesc permanent.Ciubcik a încercat să revigoreze spiritul apartenenţei la etnia şi cultura rusă a tinerilor ruşi lipoveni,promovând prin dans vioiciunea,spiritul liber al lipovenilor moştenit şi păstrat din moşi-strămoşi.
Având cel mai bogat palmares dintre grupurile ruşilor lipoveni,Ciubcik participă la diverse acţiuni culturale,organizate de comunitatea din România sau de alte organizaţii,unde se evidenţiază mereu prin calitatea interpretării,jocul de scenă,costumele spectaculoase,prospeţimea şi spontaneitatea evoluţiilor sale ce reînvie chintesenţa sufletului căzăcesc.

Tot pe ruşii lipoveni i-au reprezentat cu mândrie Corul Sinicika,înfiinţat în toamna anului 2005 de către Suhov Vladimir.Costumele şi instrumentele(un acordeon)provin din fonduri proprii.Corul Sinicika a participat la diverse acţiuni culturale,organizate de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România sau alte organizaţii,printre care se numără:Festivalul Interetnic Năvodari,2007;Teledon-Oamenii Deltei,aprilie 2009;Noaptea Muzeelor-Muzeul de Geologie Bucureşti,mai 2009.Sinicika este un cor mixt,având în componenţa sa atât copii,cât şi fete,femei,bărbaţi.Este mereu deschis către noi talente,care doresc să continue promovarea spiritului ruşilor lipoveni prin cântecele sale.

-Festivalul de dansuri tradiţionale greceşti din Salonic,ediţiiile 2002 şi 2004;
-Festivalul Minorităţilor Etnovember ce are loc în fiecare toamnă în Bastionul Ţesătorilor din Braşov,unde sunt consideraţi răsfăţaţii Braşovului;
-Zilele Braşovului,de la care nu lipsesc în niciun an;
-Festivalul ProEtnica Sighişoara,unde au fost aplaudaţi de întreg oraşul;
-Festivalul Tineretului Elen,o ocazie cu totul specială de a împărtăşi bucuria dansului tradiţional cu alţi tineri asemenea lor;
-Festivalul Cântecele Munţilor din Sibiu,ediţia 2006
-Festivalul folcloric Szejke,Odorheiu Secuiesc 2005,2007 şi 2008
-Festivalul Anapale 2007,organizat de Asociaţia de Dans "Dora Stratu" pentru ansamblurile din diaspora,cea mai prestigioasă instituţie de folcor din Grecia.

În 2007 Ansamblul Efthimos şi-a realizat un vis:a participat,în urma unei selecţii,la Festivalul Internaţional de Dansuri Tradiţionale Greceşti "Anapale 2007"din Atena.Impresia creată de ansamblul Efthimos,care a evoluat alături de mari ansambluri de dansuri greceşti din Australia,Canada,Noua Zeelandă,Anglia,S.U.A.,a fost deosebită,fiind invitat să devină memebru al prestigioasei instituţii.

Poate vreţi să ştiţi ce dansează?Un număr impresionant de ritumuri tradiţionale din toate zonele Greciei.Iată numai câteva dintre ele:
-Tsakonikos:celebrul dans "labirint" din Pelopones,dans ce s-a inspirat din legenda firului Ariadnei;
-Kalamatianos:dans vesel,de origine din Pelopones,devenit unul dintre cele mai populare dansuri din toată Grecia;
-Gaida:dans de bărbaţi din Florina care şi-a luat numele după un instrument muzical grecesc asemănător cimpoiului;
-Ikariotikos:dans vesel din Insula Ikaria cu un ritm ce numai Insulele Egee îl pot avea;
-Karaguna:dans din Thessalia cu ritmuri când rapide,când lente;
-Zonaradikos:dans din Thraki,unde se prind fete şi băieţi într-un ritm vioi şi rapid;
-Tsamikos:dans exclusiv bărbătesc,poate cel mai spectaculos,în care bărbaţi îşi arată talentele acrobatice,foarte cunoscut în toată Grecia;
-Pusnitza:dans bărbătesc din Thraki în care se îmbină elementele acrobatice cu un ritm extrem de vioi;
-Tzirigotikos:dans din Insula Kythira,ce împrumută sunete din veche Insulă Creta;
-Ruga:dans jucăuş din Insula Kerkyra(Corfu),o combinaţie de teatru(!),acrobaţii şi delicateţe;
-Hasaposerviko:dans originar din Asia Mică,cu mişcări liniare,ale cărui ritumuri familiare se aud în toată Grecia;
-Baiduska:dans vesel din Grecia de nord,cu paşi extrem de rapizi;
-Vlaha:dans din Insula Naxos(Marea Egee),ce alternează paşi vioi cu paşi lenţi;
-Kamara:dans din Insula Skiathos,cântat şi dansat în acelaşi timp;
-Thiakos:dans din Insula Lefkada(Marea Ionică),dansat cu paşi uşori pe sunet de vioară specific zonei.

Acestea sunt doar câteva dintre dansurile lor,repertoriul lor fiind mult mai mare şi în continuă dezvoltare.Aceşti tineri veseli dansează mereu.Oriunde auziţi voie bună şi muzică grecească,fie într-o piaţă publică,fie pe o scenă impunătoare,sigur îi veţi găsi şi pe ei :).

Ansamblul de dans Temesvarske Radovanky (din cadrul Uniunii Democratice a Slovacilor şi a Cehilor din România) a fost cel care ne-a adus aminte de o părticică din Imperiul Austro-Ungar.Ansamblul a fost înfiinţat în anul 2008 având în componenţa sa tineri cehi veniţi să studieze în şcolile din Timişoara.
Conducătoarea grupului este Szidert-Subert Renata care a facilitat legături între cehii din România şi cehii din alte ţări ale Europei,cum ar fi:Cehia,Croaţia,Ucraina,ţări cu care s-au legat strânse prietenii şi totodată schimburi cultural-artistice.Programul artistic şi coordonarea ansamblului este sub conducerea doamnei Turoni Malvina.
Programele cu care tinerii s-au prezentat atât la festivalurile din ţară cât şi cele de peste hotare("Festivalul Diasporei Cehe"-Praga,2008;A 75-a aniversare de la înfiinţarea "Ceska Beseda"-Dubrovnik,Croaţia etc)au fost foarte apreciate de către toţi colaboratorii.

Fondul muzical este asigurat de Formaţia Bohemia din Gârnic,având cântece specifice cântece specifice cehilor din Banat,cântece care s-au păstrat nealterate de la sosirea cehilor pe aceste meleaguri.Costumele sunt obţinute din satele cehe de la mame şi bunici,unele având peste 75 de ani vechime.Programul prezentat cuprinde dansuri care se mai pot găsi la balurile şi sărbătorile din cadrul satelor,unde cei de acasă se regăsesc cu cei plecaţi peste hotare.


După ce ne-am delectat cu dansurile cehe,trebuia să-i urmărim şi pe slovaci:Ansamblul de dans Cerovina.Acest ansamblu folcloric îşi desfăşoară activitatea în Valea Cerului,judeţul Bihor,localitate formată în proporţie de 90 % din slovaci.Ansamblul a fost înfiinţat în anul 2004,tot în cadrul U.D.S.C.,filiala Bihor din nevoia de a păstra şi de a transmite tradiţia culturii populare slovace din această zonă în forma ei originală,autohtonă.Repertoriul ansamblului îl formează dansurile,cântecele şi obiceiurile slovacilor din zona Bihorului,pe care locuitorii acestor sate şi le-au păstrat mai bine de 200 de ani,dar şi unele dansuri din zona de est a Slovaciei.


Ansamblul este format din două grupuri de dansatori(elevi şi studenţi,copii sub 12 ani),orchestră şi grup vocal.Astăzi,după 5 ani de muncă intensă Ansamblul Folcloric Cerovina a susţinut mai multe spectacole în ţară(Bucureşti,Sighişoara,Băile Herculane,Timişoara),dar şi în străinătate (Slovacia,Serbia,Ungaria).Conducătorul ansamblului este Anca Turony,iar coregraful Slavomir Ondejka.

Continuăm cu Ansamblul de dans Brest,cei care ne-au arătat ce înseamnă Bulgaria.Ansamblul Brest a luat fiinţă în luna septembrie a anului 2002,cu ocazia Festivalului Folcloric al Cântecului,Dansului şi Portului Popular Bulgăresc organizat în localitatea Breştea,cu prilejul sărbătoririi Jubileului de 100 de ani a hramului bisericesc din Breştea(ai cărei localnici sunt numai bulgari).

Conducătoarea şi îndrumătoarea acestui ansamblu,doamna Tereska Preda a început prin a învăţa primii paşi în ritmurile dansului popular pe micii şcolari aflaţi atunci în clasele I-IV.

Ansamblul Brest a participat la diferite manifestări culturale,artistice şi festivaluri organizate în ţară:la Timişoara,Dudeştii Vechi,Vinga,Breştea,Deta,Lipova,Odorheiu Secuiesc,Sighişoara,Sibiu şi în Străinătate la Varna în Bulgaria.
Un ajutor deosebit la îmbogăţirea şi perfecţionarea repertoriului ansamblului Brest,pe lângă cel al instructoarei Tereska Preda,a fost cel al învăţătoarelor Loredana Ciocani şi Laura Preda,precum şi al instructorilor-coregrafi Elena Doiceva-Dragomir,Pali Velciov şi Adrian Cosilcov.

Actualii membri ai ansamblului Brest,care duc mai departe frumuseţea şi bogăţia folclorului bulgăresc sunt: Diana Petrov,Giuka Radulov,Roxana Dermeşciov,Lazăr Kerikov,Nadia Şehabi,Dumitru Cucurov,Cristina Ciocani,Robert Burov,Ani Salaman,Petru Boboiciov,Maria Bratan,Petru Radulov,Monica Radulov,Sebastian Radulov,Sara Şehabi,Iosif Bratan.

Urcând pe scenele mai multor festivaluri,concursuri,manifestări artistice,ansamblul a reuşit să transmită frumuseţea cântecului şi dansului popular bulgăresc din Banat şi Bulgaria,precum şi să arate cu mândrie coloritul portului popular specific bulgarilor bănăţeni,care este unicat în lume.

De 9 ani încoace la fiecare sfârşit de vară,Cetatea Sighişoarei devine lăcaşul ce adăposteşte o inestimabilă comoară:bogăţia culturală a comunităţilor etnice din România.Deşi n-am reuşit să rămân toate cele 9(!) zile ale festivalului,am avut imensa plăcere să constat că minorităţile din România sunt în continuare pline de viaţă.De la armeni şi macedoneni la germani şi maghiari,de la confecţionat butoaie şi mobilă pictată la bijuterii africane şi împletit ciorapi,de la icoane pe sticlă la fotografie,de la baclavale şi sarilii la Sernik şi gogoşi de lola,de la Ceamcu la Csárdás,de la canţonete la klezmer,toţi şi toate demonstrează că,în România multiculturalismul e la el acasă şi asta fără a face uz de cuvinte mari.

Aşa că, în zilele ce urmează post-urile mele se vor axa doar pe prezentatrea -succintă- a ansamblurilor şi a grupurilor de dans sau vocale care au împărtăşit la ProEtnica din frumuseţea tradiţiilor lor şi i-au făcut să înţeleagă pe aceia care mai aveau încă dubii,că dialogul intercultural e prezent şi pe meleagurile noastre.


Primul pe listă este Grupul Vocal Serenada,"reprezentantul" Asociaţiei Liga Albanezilor din România.Grupul vocal face parte din Ansamblul Serenada de cântece şi dansuri albaneze.A luat naştere în anul 2002 din dorinţa de a face cunoscută publicului român frumuseţea serenadelor din zona oraşului Korcea din Albania.Printr-un mare efort,într-un timp foarte scurt şi cu mijloace puţine,grupul vocal a putut urca în aceeaşi vară pe scena Sighişoarei şi de atunci a participat în fiecare an.
Succesul de care s-a bucurat grupul vocal a făcut ca prezenţa lor să fie dorită şi aplaudată pe scenele româneşti şi albaneze,cât şi la televiziune.Iniţiatoarea entuziastă şi organizatoarea tenace a acestui ansamblu de cântece şi dansuri este profesor Oana Manolescu,deputat al minorităţii albaneze din România şi preşedintă a Asociaţiei Liga Albanezilor din România,care a scris şi adaptat serenadele în limba română.

Grupul a înregistrat 6 albume muzicale în limba albaneză şi adaptate în română,precum şi două casete audio cu serenade korceare şi alte cântece albaneze ale înaintaşilor lor.


Grupul Vocal Serenada-Ne moshen e dashurise

Pentru că zilele trecute ortodocşii români(şi nu numai?)au sărbătorit pe Sfinţii Martiri Brâncoveni,care au devenit de acum şi ocrotitorii Ţării Făgăraşului,am găsit de cuviinţă să postez şi una din minunatele balade închinate lor.


Balada Sfintilor Brancoveni

şi textul:

Într-o joi de dimineaţă,
Zi scurtării lui din viaţă
Brâncoveanu se sculă
Faţa-i blândă îşi spălă
Barba-i albă işi pieptăna
La icoane se-nchina
Pe ferestre-apoi căta
Şi amar se spăimânta:

"Dragii mei coconi iubiţi,
Lăsaţi somnul, vă treziti
Armele vi le gătiţi
Că pe noi ne-a-nconjurat
Paşa cel neîmpăcat,
Ieniceri cu tunuri mari,
Ce sparg ziduri cât de tari".

Bine vorba nu sfârşea
Turcii-n casă năvăleau
Pe toţi patru mi-i prindea
Si-i ducea de-i închidea
La Stambul, în Turnul Mare
Ce se-naltă lângă mare,
Unde zac feţe domneşti
Si soli mari împărăteşti.
Mult acolo nu zăcea
Că sultanu-i aducea
Lângă foişorul lui,
Pe malul Bosforului.

"Brâncovene Constantin,
Boier vechi şi domn creştin
Adevăru-i c-ai chitit
Pân' a nu fi mazilit
Să desparţi a ta domnie
De a noastră-mpărăţie,
Că, de mult ce eşti avut,
Bani de aur ai bătut
Făr' a şti de mine teamă,
Făr' a vrea ca să-mi dai seamă ?"

"De-am fost bun, rău la domnie
Dumnezeu singur o ştie.
De-am fost mare pe pământ
Cât-acum de vezi ce sunt !"

"Constantine Brâncovene,
Nu-mi grăi vorbe viclene,
De ţi-e milă de copii
Si de vrei ca să mai fii
Lasă legea creştinească
Si te dă-n legea turcească !"

"Facă Dumnezeu ce-o vrea,
Chiar pe toţi de ne-ati tăia
Nu mă las de legea mea !
Facă Dumnezeu ce-o vrea,
Chiar pe toţi de ne-ati tăia
Nu mă las de legea mea !"

Sultanul din foişor
De-te semn la Imbrohor.
Doi gealaţi veneau curând
Sãbiile fluturând
Şi spre robi dacă mergeau
Din coconi îşi alegeau
Pe cel mare şi frumos
Şi-l puneau pe scaun jos
Si pala-i repezea
Capul iată-l reteza,
Brâncoveanu greu ofta
Si din gură cuvânta:
"Doamne, fie voia Ta !"
Gealaţii iarăşi mergeau
Şi din doi îşi alegeau
Pe cel gingaş, mijlociu
Cu păr neted şi gălbiu
Pe scaun îl punea
Si capul îi reteza.
Brâncoveanu greu ofta
Şi din gurã cuvânta:
"Doamne, fie voia Ta !"
Sultanul se minuna
Şi cu milă se-ngâna:

"Brâncovene Constantin,
Boier vechi şi domn creştin
Trei coconi tu ai avut
Din trei, doi ai pierdut
Numai unul ţi-a rămas
Cu zile de vrei să-l las
Lasă legea creştinească
Si te dă-n legea turcească !"

"Mare-i Domnul Dumnezeu
Creştin bun m-am născut eu
Creştin bun a muri vreu.
Mare-i Domnul Dumnezeu
Creştin bun m-am născut eu
Creştin bun a muri vreu.
Taci, drăguţă, nu mai plânge
Că-n piept inima-mi se frânge
Taci şi mori în legea ta
Că tu ceru-i căpăta !"

Imbrohorul se-ncrunta
Gealaţii se-nainta
Şi spre blândul copilaş
Dragul tatii fecioraş
La pământ îl arunca
Şi zilele-i ridica.
Brâncoveanu greu ofta
Şi cu lacrimi cuvânta:
"Doamne, fie voia Ta !"
Apoi el se-ntuneca
Inima-i se despica
Pe copii se arunca
Îi bocea, îi săruta
Şi turbând, apoi striga:

"Alelei, tâlhari păgâni
Alelei, feciori de câni,
Trei feciori eu am avut
Pe toţi trei mi i-ati pierdut !
Dar-ar Domnul Dumnezeu
Să fie pe gândul meu,
Să vă ştergeţi pe pământ
Cum se şterg norii de vânt.
Să n-aveti loc de-ngropat
Nici copii de sărutat !"

Turcii crunt se oţărau
Şi pe dânsul tăbărau:
"Câini turbaţi, turci, liftă rea
De-aţi mânca şi carnea mea
Să ştiţi c-a murit creştin
Brâncoveanu Constantin !

Să ştiţi c-a murit creştin
Brâncoveanu Constantin !"