miercuri, 19 august 2009

Photobucket
Pentru că zilele trecute ortodocşii români(şi nu numai?)au sărbătorit pe Sfinţii Martiri Brâncoveni,care au devenit de acum şi ocrotitorii Ţării Făgăraşului,am găsit de cuviinţă să postez şi una din minunatele balade închinate lor.


Balada Sfintilor Brancoveni

şi textul:

Într-o joi de dimineaţă,
Zi scurtării lui din viaţă
Brâncoveanu se sculă
Faţa-i blândă îşi spălă
Barba-i albă işi pieptăna
La icoane se-nchina
Pe ferestre-apoi căta
Şi amar se spăimânta:

"Dragii mei coconi iubiţi,
Lăsaţi somnul, vă treziti
Armele vi le gătiţi
Că pe noi ne-a-nconjurat
Paşa cel neîmpăcat,
Ieniceri cu tunuri mari,
Ce sparg ziduri cât de tari".

Bine vorba nu sfârşea
Turcii-n casă năvăleau
Pe toţi patru mi-i prindea
Si-i ducea de-i închidea
La Stambul, în Turnul Mare
Ce se-naltă lângă mare,
Unde zac feţe domneşti
Si soli mari împărăteşti.
Mult acolo nu zăcea
Că sultanu-i aducea
Lângă foişorul lui,
Pe malul Bosforului.

"Brâncovene Constantin,
Boier vechi şi domn creştin
Adevăru-i c-ai chitit
Pân' a nu fi mazilit
Să desparţi a ta domnie
De a noastră-mpărăţie,
Că, de mult ce eşti avut,
Bani de aur ai bătut
Făr' a şti de mine teamă,
Făr' a vrea ca să-mi dai seamă ?"

"De-am fost bun, rău la domnie
Dumnezeu singur o ştie.
De-am fost mare pe pământ
Cât-acum de vezi ce sunt !"

"Constantine Brâncovene,
Nu-mi grăi vorbe viclene,
De ţi-e milă de copii
Si de vrei ca să mai fii
Lasă legea creştinească
Si te dă-n legea turcească !"

"Facă Dumnezeu ce-o vrea,
Chiar pe toţi de ne-ati tăia
Nu mă las de legea mea !
Facă Dumnezeu ce-o vrea,
Chiar pe toţi de ne-ati tăia
Nu mă las de legea mea !"

Sultanul din foişor
De-te semn la Imbrohor.
Doi gealaţi veneau curând
Sãbiile fluturând
Şi spre robi dacă mergeau
Din coconi îşi alegeau
Pe cel mare şi frumos
Şi-l puneau pe scaun jos
Si pala-i repezea
Capul iată-l reteza,
Brâncoveanu greu ofta
Si din gură cuvânta:
"Doamne, fie voia Ta !"
Gealaţii iarăşi mergeau
Şi din doi îşi alegeau
Pe cel gingaş, mijlociu
Cu păr neted şi gălbiu
Pe scaun îl punea
Si capul îi reteza.
Brâncoveanu greu ofta
Şi din gurã cuvânta:
"Doamne, fie voia Ta !"
Sultanul se minuna
Şi cu milă se-ngâna:

"Brâncovene Constantin,
Boier vechi şi domn creştin
Trei coconi tu ai avut
Din trei, doi ai pierdut
Numai unul ţi-a rămas
Cu zile de vrei să-l las
Lasă legea creştinească
Si te dă-n legea turcească !"

"Mare-i Domnul Dumnezeu
Creştin bun m-am născut eu
Creştin bun a muri vreu.
Mare-i Domnul Dumnezeu
Creştin bun m-am născut eu
Creştin bun a muri vreu.
Taci, drăguţă, nu mai plânge
Că-n piept inima-mi se frânge
Taci şi mori în legea ta
Că tu ceru-i căpăta !"

Imbrohorul se-ncrunta
Gealaţii se-nainta
Şi spre blândul copilaş
Dragul tatii fecioraş
La pământ îl arunca
Şi zilele-i ridica.
Brâncoveanu greu ofta
Şi cu lacrimi cuvânta:
"Doamne, fie voia Ta !"
Apoi el se-ntuneca
Inima-i se despica
Pe copii se arunca
Îi bocea, îi săruta
Şi turbând, apoi striga:

"Alelei, tâlhari păgâni
Alelei, feciori de câni,
Trei feciori eu am avut
Pe toţi trei mi i-ati pierdut !
Dar-ar Domnul Dumnezeu
Să fie pe gândul meu,
Să vă ştergeţi pe pământ
Cum se şterg norii de vânt.
Să n-aveti loc de-ngropat
Nici copii de sărutat !"

Turcii crunt se oţărau
Şi pe dânsul tăbărau:
"Câini turbaţi, turci, liftă rea
De-aţi mânca şi carnea mea
Să ştiţi c-a murit creştin
Brâncoveanu Constantin !

Să ştiţi c-a murit creştin
Brâncoveanu Constantin !"

Photobucket

0 Comments:

Post a Comment



 

blogger templates | Make Money Online